Today

by jesuiscommejesuis

El arunca cu pietre in apa.

Ii placeau atat de mult cerculetele galbene si oranj care se formau la interactiunea dintre piatra si apa.

Ea statea intinsa pe iarba cu mainile sub cap.

El se opreste si o priveste.

“De ce plangi?” intreaba el.

Ea se intoarce uimita.

“Plang?”

Nici ea nu observase cele doua lacrimi albastre care stateau atarnate pe obrajori.

Vantul incerca sa i le ia.

Se uita la cer. Se uita si la el.

“Uite, ele ajung la vata de zahar!” aratand la punctele negre care se invarteau pe dupa nori.

El rase si ii lua o lacrima in palma.

Ii spuse:

“Intr-o zi toata va fi a noastra. Iti promit!”

“O vom imparti?” intreaba ea in timp ce privea lacrima albastra din palma lui.

“Desigur!”

Apoi luara cele doua lacrimi si le aruncara in apa si privira mai departe cercurile care se formau la infinit de culoare verde perla.

Advertisements